Şopârliţa (Judeţul Olt)

Şopârliţa este o comună situată în judeţul Olt, în regiunea istorică a Olteniei, România. Comuna este alcătuită doar din satul de reşedinţă cu acelaşi nume, aşezat pe terasa stângă a râului Oltet, cel mai mare afluent al Oltului. Localitatea se află la aproximativ 20 km în amonte de vărsarea Oltetului în râul Olt şi este învecinată de localităţile Brâncoveni, Pârţcoveni, Osica de Sus şi Dobrun. Comuna este traversată de şoseauţa judeţeană 664, care leagă şoseaua europeană E574 de drumul naţional 64, precum şi de magistrala feroviară 910, între Piatra Olt şi Caracal.

Date Geografice

Relief

Şopârliţa este situată pe terasa stângă a râului Oltet, într-o zonă caracterizată de câmpie lină şi acumulţi de pământuri fertilizabile. Reliul este dominant de fluviunea Oltet, care modelează peisajul prin văile sale mici şi păşuni. În apropiere se află şi câmpia Română, care oferă o topografie blândă şi rol prădăuş pentru agricultură.

Climat

Clima comunei este de tip continental cu influenţă oceanică, specifică regiunii Olteniei. Se caracterizează prin ierni blânde şi vară calde, cu precipitaţii moderate distribuite pe parcursul întregului an. Mediul natural este potrivit pentru dezvoltarea agriculturii şi activităţilor rurale.

Populaţie şi Demografie

Conform recensământului din 2011, populaţia comunei Şopârliţa se ridică la 1.279 de locuitori, în scădere faţă de 1.520 de locuitori înregistraţi la recensământul din 2002. Majoritatea locuitorilor (97,65%) sunt de etnie românească, iar restul (1,72%) au apartenenţă etnică necunoscută. Din punct de vedere confesional, 97,89% dintre locuitori sunt ortodocşi, în timp ce 1,72% au apartenenţă confesională necunoscută.

Istoric

Istoria aşezării se oarboră într-o primă atestare documentară din anul 1645, când satul era cunoscut sub denumirea de Brătăşani, fiind menţionat ca fiind lângă Olteţ, în judeţul vremelui Romanaţi. Pe teritoriul comunei se află ruinele unei biserici foarte vechi, ridicată în jurul anului 1650, al cărei ctitor ar fi fost Ghinea Olarul, vistier al lui Matei Basarab. Această biserică, construită sub Zăpodie, a fost jefuită şi abandonată de turci în scurt timp, lăsându-şi răsunătura în legende şi presupuneri despre un posibil tunel care ar fi condus spre curtea domnească de la Brâncoveni.

Obiective Turistice

Ruinele Bisericii Sub Zăpodie

În partea de vest a comunei, pe teritoriul „sub Zăpodie”, se află ruinele unei biserici istorice ridicate în jurul anului 1650. Construită de Ghinea Olarul, vistier al lui Matei Basarab, această biserică a fost abandonată în scurt timp din cauza jeflevirii turceşti şi a generat numeroase legende, inclusiv cele legate de un tanc de comunicare secret între sat şi curtea domnească de la Brâncoveni.

Personalităţi

Printre personalităţile asociate comunei se numără Ghinea Olarul, vistier al lui Matei Basarab, considerat ctitorul bisericii vechi din sat. De asemenea, istoria comunei este strâns legată de evoluţia familiei de boieri Brătăşanu, de la Ghinea Ţucala vistier al lui Matei Basarab, până la Pavel Brătăşanu, avocat şi important om politic. În prezent, primarul comunei este Maria Trepăduş, aleasă în 2020 din partidul Partidul Social Democrat.