Stoeneşti (Județul Olt)

Comuna Stoeneşti este situată în partea de nord-est a judeţului Argeş, pe malul superior al râului Dâmboviţa, la aproximativ 130 km nord de Bucureşti, pe drumul naţional DN 72A. Reşedinţa comunei este satul Stoeneşti, iar alte localităţi componente includ Bădeni, Coteneşti, Valea Bădenilor, Slobozia, Piatra şi Lunca Gârţii. Comuna are o bogată moştenire istorică şi culturală, fiind legată de evenimente semnificative din istoria românească, în special legate de Mihai Viteazul.

Date Geografice

Nume	Stoeneşti
Județ	Județul Olt
Regiune istorică	România Ţară / Argeş
Coordonate GPS	44.1186384, 24.4972072
Altitudine	~500-600 m
Suprafață	10.921 ha

Relief

Comuna Stoeneşti se află pe malul superior al râului Dâmboviţa, într-o zonă caracterizată de reliefuri îndreptate de valea râului. Terenul este dominat de coline şi dealuri tipice regiunii Argeş, având o altitudine variabilă între 500 şi 600 de metri. Pe teritoriul său se află vârful Leaota, un masiv important din punct de vedere turistic şi natural.

Climat

Clima comunei este de tip continental, influențată de apropiere de masivul Carpaţilor şi de râul Dâmboviţa. Se constată veri blânde şi ierni răcoroase, cu precipitaţii moderate distribuite pe parcursul întregului an.

Populație și Demografie

Conform datelor istorice, la sfârșitul secolului XIX, populaţia comunei era distribuită între două entităţi administrative: Bădeni Pământeni (1.399 locuitori) şi Bădeni Ungureni (672 locuitori). În prezent, comuna este compusă din şapte sate și are o populație care reflectă o amestecătură de tradiţii locale, având în vedere originea românească şi ungară a locuitorilor săi.

Istoric

Istoria comunei Stoeneşti este strâns legată de evenimente-cheie din istoria românească. Satul Stoeneşti este atestat la 19 mai 1565, în timp ce Bădeni este menționat încă din 16 iunie 1560. În secolul al XVI-lea, satele Stoeneşti, Bădeni şi Coteneşti erau satule de „plai” şi aveau obligaţia de a păzi potecile prin care se trecea în Transilvania. După bătălia de la Călugăreni, Mihai Viteazul s-a retras în zona comunei, conferind acesteia un rol strategic în istoria militară a țării. Administraţia teritorială a suferit mai multe schimbări: la 1 ianuarie 1904 s-au unificat, apoi s-au defalcat în 1923, rezultând comunele Stoeneşti şi Bădeni. În 1950 au fost din nou unificate, iar la 3 iunie 1968, cele două comune au fost reunite sub denumirea Stoeneşti, cu Stoeneşti ca centru administrativ.

Obiective Turistice

Crucea lui Mihai Viteazul

Această cruce de piatră, ridicată în anul 2010 pe Colţii Albinei, comemorează retragerea lui Mihai Viteazul în satul Stoeneşti după bătălia de la Călugăreni. Este amplasată la aproximativ 700 m de intersecţia DJ 725 cu DN 72A şi datează din perioada 1593-1601, având o bogată legendă asociată. Bătrâna cruce de piatră a fost mutată aici în 1935.

Biserica cu hramul Sfinţii Voievozi

Monument istoric situat în satul Coteneşti, ridicat în anul 1781. A fost construit de Ion, vătaful plaiului Dâmboviţa, şi reprezintă unul dintre cele mai vechi edificii religioase din zonă.

Monumentul eroilor căzuţi pe câmpurile de luptă

Acest monument comemorativ este dedicat eroilor căzuţi în Primul şi Al Doilea Război Mondial. Este amplasat în faţa primăriei din Stoeneşti şi reprezintă un simbol al sacralizării eforturilor militare româneşti.

Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă

Situată pe malul stâng al Dâmboviţei, între Valea lui Coman şi valea Chiliilor, această mănăstire datează din secolele XIII-XIV. Amplasată la o altitudine de 881 m pe vârful unei creste stâncioase, are o poziţie geografică strategică şi o bogată încărcătură istorică şi spirituală.

Schitul Sfântul Ierarh Modest

Un alt centru de cult şi spiritualitate situat în apropiere, reprezentând un punct important pentru tradiţiile religioase locale.

Mausoleul Mateiaş

Situat pe Drumul european E574 (DN 73), la 11 km de Câmpulung spre Braşov, pe Dealul Mateiaș, acest mausoleu este dedicat eroilor din Războiul de Întregire Naţională (1916-1918). Ridicat între anii 1928-1935 de către constructorul De Nicolo, după proiectul arhitectului Dumitru Ionescu Berechet, este compus din două corpuri: unul orizontal care adapostează osuarul, cu plăci de marmură cu numele militarilor, şi unul vertical, sub formă de turn cu foişor. În interior sunt depuse, în 31 de cripte, osemintele a peste 2.300 de militari români.

Masivul Vf. Leaota

Un masiv montanesc care oferă oportunităţi de agrement în afaceri specifice zonei deal-munte şi este vizitat de turişti dorni de natură și aer curat.

Monumentul eroilor Bădeni

>

Un alt monument comemorativ din satul Bădeni, dedicat eroilor locali căzuţi în luptă.

Situl arheologic de la Valea Miriuţei

>

Ansamblu format din așezare și necropolă, aflat lângă DN72A în zona satului Stoeneşti, reprezentând o atracție de interes arheologic cu rădăcinile în cultura Hallstatt și Ferigile-Bârsești.

Situl arheologic Tabăra lui Mihai Viteazul

>

Localizat în satul Bădeni, acest sit datează din 1595 și este asociat cu retragerea lui Mihai Viteazul în această zonă după bătălia de la Călugăreni.

Personalități

De-a lungul istoriei sale, comuna Stoeneşti a fost asociată cu figuri importante din istoria românească, printre care Mihai Viteazul, care a fost în această zonă în 1595. De asemenea, Ion, vătaful plaiului Dâmboviţa, este menționat ca fiind constructor al bisericii Sfântii Voievozi din Coteneşti în 1781. Alți artizani și constructori locali au contribuit la realizarea unor dintre obiectivele arhitectonice și memoriale ale comunei.