Cuzăplac (Județul Sălaj)

Cuzăplac este o comună situată în județul Sălaj, Transilvania, România, așezată în partea de sud a județului, la hotarul cu județul Cluj. Reședința comunei este satul Cuzăplac, iar alte sate componente includ: Cubleșu, Gălășeni, Mierța, Petrindu, Ruginoasa, Stoboru și Tămașa. Comuna face parte din Ținutul de Jos al Țării Călatei, într-o zonă istorică bogată, unde au trăit numeroase civilizații de-a lungul timpului. Pământurile acesteia au găzduit ocupații preistorice, iar prin apropiere a trecut și drumul roman cunoscut ca „Drumul lui Traian”.

Date Geografice

Relief

Comuna Cuzăplac este amplasată în depresiunea Almașu-Agrij, o subdiviziune a Podișului Someșan. Relieful este caracterizat de văile râurilor mici, cum ar fi Almașul și afluenții săi, precum și de dealuri și coline moderate. Pe teritoriul comunei se află vârful Planului (475 m), de unde se degană panorame spectaculoase, iar în apropiere se află și Dealul lui Ciocoi, un alt punct înalt ce oferă acces la urme ale celui de-al Doilea Război Mondial. Valea Beneii este o zonă sălbatică, plină de vegetație, potrivită pentru drumeții și activități în natură.

Climat

Clima comunei Cuzăplac este de tip temperat-continental, influențată de poziția sa în sudul Sălajului și de apropiere de Podișul Someșan. Se caracterizează prin ierni rece și vară blânde până calde, cu precipitații moderate distribuite pe parcursul anului.

Populație și Demografie

Conform recensământului din 2021, comuna Cuzăplac are o populație de 1.560 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când erau înregistrați 1.864 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (75,96%), cu minorități semnificative de maghiari (13,59%) și romi (5,51%). Din punct de vedere confesional, peste 76% sunt ortodocși, urmați de reformați (13,91%), penticostali și baptiști. Pentru aproximativ 5% din locuitori nu se cunoaște apartenența confesională.

Istoric

Istoria comunei Cuzăplac este strâns legată de evoluția istorică a Transilvaniei și a regiunii Țării Călatei. În urmă cu mii de ani, pământurile acesteia au fost populate de oameni din Epoca de Piatră, așa cum mărturisește descoperirea unui topor de piatră la Gălășeni. Totodată, trei săbii găsite în satul Stoboru, acum păstrate la Muzeul de istorie a Transilvaniei, dovedesc că zona a fost locuită și în timpul Epocii Bronzului. Numele „Cuzăplac” are origine maghiară, fiind asociat denumirii istorice „Közép-Lak”, înregistrata în documente din perioada comitatului Cluj (Kolozs megye). Prin comună a trecut și drumul roman cunoscut ca „Drumul lui Traian”, care pornește de la castrul roman Optatiana și trece prin valea Almașului, străbătând satele Stoboru și Cubleșu, apoi urcând spre pădurea de lângă satul Șardu.

Obiective Turistice

Biserica de lemn „Învierea Domnului” din Cubleșu

Aceasta este o construcție din secolul al XVIII-lea, clasificată ca monument istoric. Se presupune că a fost ridicată în secolul al XVII-lea și a fost decorată în a doua jumătate a aceluiași secol. Reprezintă un exemplar valoros al arhitecturii de lemn tradiționale din regiune.

Biserica de lemn din Mierța

Construită în anul 1857, aceasta este un alt exemplar al arhitecturii de lemn din mijlocul secolului al XIX-lea, reprezentativ pentru tradițiile locale de construcții religioase.

Biserica de lemn din Stoboru

Dating din anul 1715, aceasta este una dintre cele mai vechi edificii de cult din comună, având o istorie lungă de peste trei secole.

Biserica reformată din Petrindu

Aceasta este o biserică de piatră din secolul al XIV-lea, înscrisă pe lista monumentelor istorice. Este unul dintre cele mai importante obiective architecturale din comună, reprezentând un stil romanesc târziu.

Clopotnița de lemn a bisericii reformate din Petrindu

Construită în secolul al XVIII-lea, aceasta este un alt monument istoric asociat comunității reformate din sat.

Biserica Reformată din Cuzăplac

Construită în anul 1906, aceasta conține elemente arhitectonale din secolele 18 și 19, reflectând evoluțiile stilistice din perioada sa de construcție.

Drumul lui Traian

Un segment al acestui drum roman istoric pornește de la castrul roman Optatiana, trece peste Valea Almașului în dreptul Plopului lui Kiss Karoly, străbate satele Stoboru și Cubleșu, apoi urcă prin pădure spre Cruce, o intersecție de drumuri romane. De acolo, drumul coboară spre Șardu în judetul Cluj. Acest traseu reprezintă o atracție istorică majoră pentru turiștii interesați de moștenia romană din zonă.

Plopul lui Kiss Karoly

Un plop multisecular cu o înălțime de 50 de metri și un diametru de 3 metri, estimat la o vârstă de 350-400 de ani. Acest copac este un punct de interes natural și simbolic pentru comună.

Arhitectura tradițională din sate

Casele din satele Gălășeni, Petrindu și Ruginoasa prezintă o arhitectură tradițională unică, aparținând ținutului etnografic al Țării Călatei – Kalotaszeg. Aceste structuri reflectă moșințele și stilul de construcție al comunității locale.

Peștera de la Tămașa

O groapă naturală sau peșteră situată în satul Tămașa, care reprezintă un obiect de interes geologic și potențial turistic.

Panoramele de pe Planul și Dealul lui Ciocoi

Acestea oferă priveliri spectaculoase asupra înconjuroaselor, inclusiv asupra urmelor tranșeelor din Al doilea Război Mondial găsite pe Dealul lui Ciocoi.

Beneia Sălbatică

O vale sălbatică, bogată în vegetație, potrivită pentru drumeții și activități de natură. În trecut a existat un sat cu școală în această vale.

Nămolul terapeutic de la Stoboru

Turba vitriolică de la Stoboru este utilizată în tratamente pentru afecțiuni reumatismale, inflamatorii cronici, degenerative, artrită psoriatică, și stări postraoperatorii ale aparatului locomotor. Acest lucru face din comună un destinație potențial utilă pentru turism medical.

Personalități

De-a lungă istoria sa, comuna Cuzăplac a fost locul nașterii sau reședinței unor personalități locale importante, printre care Ionel-Florin Țîrlea, actualul primar al comunei, alegă mon clar din Partidul Național Liberal. De-a lungă timp, viața comunei s-a desfășurat în jurul contribuțiilor oamenilor de știință, artă și politică locală, care au modelat dezvoltarea comunității într-un cadru regional și național.