Apoldu de Jos (Județul Sibiu)

Apoldu de Jos este o comună situată în județul Sibiu, Transilvania, România, așezată în vestul județului, la marginea sudică a Podișului Transilvaniei și la poalele Munților Cindrelului. Reședința comunei este satul Apoldu de Jos, iar ca urmare și satul Sângătin, ambe situate pe valea pârâului Secaș, pe drumul județean 106G. Comuna se află în Depresiunea Apoldului, într-o zonă avpcă de o importanță istorică și culturală semnificativă.

Date Geografice

Relief

Comuna se întinde pe valea pârâului Secaș, într-o zonă de tranziție între Podișul Transilvaniei și Podișul Secașelor, având un releu predominant înalt și ondulat, cu scări și valeuri bine definite. La poalele Munților Cindrelului, așezarea este influențată de o geometrie naturală care o face potrivită pentru agricultură și turism rural.

Climat

Având în vedere poziția sa geografică în sud-vestul Transilvaniei, la poalele Munților Cindrelului, comuna beneficiază de un climat continental temperat, cu ierni reci și estive blânde, influențat de relieful înalt și de adierea aerului muntos.

Populație și Demografie

Conform recensământului din 2021, populația comunei Apoldu de Jos se ridică la 1.184 de locuitori, în scădere față de 1.350 de locuitori înregistrați în 2011. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,24%), iar pentru 6,5% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea sunt ortodocși (92,06%), în timp ce 6,93% nu au declarant apartenența confesională.

Istoric

Istoriile săpăturilor arheologice au dovedit că zona a fost locuită încă din cele mai vechi timpuri, fiind găsite materiale din epocile neoliticului, perioada romană și evul mediu. În așezarea antică de la ieșirea din satul Sângătin au fost descoperite structuri cu ziduri de piatră în opus incertum, conținând material tegular, cărămizi cu ștampila Legiunii a III-a Gemina, țigle, cărămizi pavimentare, olane și tuburi de apeduct. Pe teritoriul comunei a fost găsit un tezaur monetar format din 206 monede de argint, dintre care 189 denari de la Clodius Albinus la Gardian III și cinci antoninieni de la Trebonianus Gallus. Biserica cu hramul „Sfântului Toma” este documentată încă din anul 1384, iar o fortificație în jurul acesteia a fost semnalată în 1658, când trupele lui Gheorghe Rákóczi al II-lea au jefuit întregul ansamblu. Până în 1876, Apoldu de Jos aparținea Scaunului Miercurea, o unitate administrativă a sașilor transilvaneni cunoscută sub denumirea de Șapte Scaune.

Obiective Turistice

Biserica Ortodoxă "Buna Vestire"

Biserica Ortodoxă "Buna Vestire" din Apoldu de Jos a fost construită la începutul secolului al XIX-lea, într-o formă de cruce, fiind alcătuită din pronaos, naos și altar, fiecare având propria cupolă sprijinită pe arcade.

Biserica Ortodoxă de lemn "Sfântul Ioan Evanghelistul"

Această biserică de lemn din Apoldu de Jos poartă o inscripție care o datorează construcției secolului al XVIII-lea, fiind un exemplar valoros al arhitecturii religioase tradiționale.

Biserica Ortodoxă de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril"

Situată în satul Sângătin, această biserică de lemn a fost construită în secolul al XVI-lea și reprezintă un important martor al tradițiilor religioase și arhitecturale locale.

Castrul roman de la Apoldu de Jos

Pe teritoriul comunei se află rămășițele unui castru roman, așezat pe drumul care ducea spre Apulum, fiind într-o zonă unde au fost identificate urmele unor villae rusticae.

Valea Sângătinului

Valea Sângătinului este un peisaj natural încadrat, care oferă oportunități de plimbări și activități în aer liber, fiind un loc potrivit pentru relaxare și conectare cu natura.

Personalități

De-a lungul istoriei sale, comuna Apoldu de Jos a fost asociată cu evenimente legate de figurile istorice precum Gheorghe Rákóczi al II-lea, care a jefit așezarea în 1658, dar nu sunt documentate alte personalități mari legate direct de acest loc.