Axente Sever (Județul Sibiu)

Axente Sever este o comună situată în nordul județului Sibiu, în inima Transilvanriei, pe malul drept al râului Vișa, la confluența sa cu Târnava Mare. Reședința comunei este satul Axente Sever, iar satele componente sunt Agârbiciu și Șoala. Comuna are o bogată istorie documentată încoace de la mijlocul secolului al XIII-lea și este cunoscută pentru moșniile sale viticole, relieful deluroas și tradițiile culturale strânse.

Date Geografice

Relief

Relieful comunei este caracterizat printr-o zonă deluroasă, dominată de dealuri cu altitudini care variază între 444 și 485 metri. Printre cele mai remarcabile cumpături se numără Dealul Curmătura (478 m), Vovorți (485 m) și vârful Dorului Șes (444 m). Terenul este descris ca având un microrelief vălurat, cu pante de înclinație variabilă între 15° și peste 40°, media fiind de 20°, care favorizează formarea de râurile și alunecări de teren. Partea de nord a teritoriului este dominată de confluența râurilor Vișa și Târnava Mare, iar zona sud-estică este acoperită de dealuri mai mici cu culmi largi. Cele mai fertile terenuri agricole se află în lunca Târnavei Mari și a Visei, oferind condiții excelente pentru cultivarea vieții.

Climat

Clima comunei este de tip continental, influențată de poziția sa în centrul Transilvanriei, cu ierni reci și veri blânde până calde, potrivite pentru dezvoltarea activității viticole și agricole.

Populație și Demografie

Conform recensământului din 2021, populația comunei Axente Sever se ridică la 3.286 de locuitori, în scădere față de 3.690 de locuitori înregistrați la recensământul din 2011. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,59%), cu o minoritate de romi (6,91%). Din punct de vedere confesional, 78,36% sunt ortodocși, 9,22% sunt greco-catolici, 1,1% sunt baptiști, iar 9,77% nu au declarat apartenența confesională. La recensământul din 2011, populația era compusă în proporție de peste 90% din etnia română, urmată de maghiară, romă și germană.

Istoric

Istoria localității este documentată încoace de la mijlocul secolului al XIII-lea, perioadă în care a fost atestată oficial în 1305 într-un document editat la Alba-Iulia. În timpul colonizării săsești, asezările primiseră numele de „Villa”, iar Axente Sever apare în documentele vremii sub denumirea de Villa possesio Asszonyfalva. Într-un registru al Vaticanului, în perioada 1322–1323, localitatea este menționată ca „Georgius plebanus eclasiae Villae Dominarium”, iar în 1447 sub denumirea de Frauendorf. Alte mențiuni documentare s-au păstrat din anii 1733 (Frua), 1750 (Friuoa), între 1760–1762 (Freiendorf), 1850 (Assonyfalva, Frâua), iar în 1854 apare sub numele de Assonyfalva, Frauendorf, Frâua. Numele localității provine probabil de la o biserică cu hramul „Sfânta Fecioară” care ar fi existat pe locul actualei biserici evanghelice. Din 22 noiembrie 1933, localitatea poartă numele de Axente Sever, după cum reiese din adresa Prefecturii Județului Târnava Mare. După Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, localitatea a fost cunoscută ca Fraua. În anul 1950 a fost ridicat un monument comemorativ în centrul comunei, cu o placă de bronz dedicată celor patru eroi căzuți în luptele de pe frontul antihitlerist. În timpul celui de-al doilea război mondial, la mijlocul anului 1943, trupe germane au construit o bază pentru întreținerea și staționarea de mașini de război în localitate. La mijlocul lunii octombrie 1944, odată cu îmbunătățirea situației, locuitorii au revenit la casele lor, continuându-și munca obișnuită.

Obiective Turistice

Biserica Fortificată

Unul dintre cele mai importante sale de interes istoric este biserica fortificată, a cărei imagine istorică este păstrată în galeria de imagini a comunei. Aceasta face parte din rețeaua bisericilor fortificate din Transilvania, recunoscute ca fiind de importanță comunitară și incluse în patrimoniul mondial UNESCO.

Cadrul Natural și Vinificațiile

Comuna este situată într-o zonă deluroasă, cunoscută pentru podgoriile și vinurile produse, fiind odinioară una dintre cele mai importante centre viticole ale județului. Relieful variat și terenurile fertile din lunca Târnavei Mari și a Visei oferă condiții excelente pentru cultivarea vieții.

Personalități

Printre personalitățile legate de comună se numără Ioan Axente Sever, revoluționar pașoptist, după care este numită localitatea. Printre alții se află Barbu Nicolae, profesor universitar, și Ioan Paul, profesor universitar doctor honaris causa, membru corespondent al Academiei de Științe Agricole ale României, recunoscut la nivel internațional în domeniul morfopatologiei veterinare.