Târnava (Județul Sibiu)

Tîrnava este o comună situată în județul Sibiu, în regiunea istorică a Transilvaniei, România. Reședința comunei este satul Tîrnava, împreună cu satul componentă Colonia Tîrnava. Localitatea se află lângă râul Tîrnava Mare, pe malul drumului național DN 14, într-o zonă de tranziție dintre câmpia și împădâinările din jur.

Date Geografice

Relief

Comuna Tîrnava este amplasată pe valea râului Tîrnava Mare, într-un relief caracterizat de câmpii înalte și pajiști acumulate de-a lungă cursul râului. În apropiere se află și câteva dealuri care formsc o zonă relativ accesibilă, potrivită pentru dezvoltare urbană și agricultură.

Climat

Având în vedere poziția sa în sud-vestul Transilvaniei, Tîrnava se bucură de un climat temperat continental, cu ierni blânde și veri calde. Astfel de condiții meteorologice permit o lungă perioadă de activități exterioare, având un aport semnificativ pentru turismul rural.

Populație și Demografie

Conform datelor din recensământul din 2021, comuna Tîrnava are o populație de 3.007 locuitori, în creștere comparativ cu recensământul anterior din 2011, când erau înregistrați 2.858 de locuitori. Etnic răspândită printre locuitori sunt românii, reprezentând 59,83%, urmați de romii (26,64%). Din punct de vedere religios, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,27%), în timp ce o minoritate este reprezentată de protestanți penticostali (1,66%). Pentru aproximativ 12,9% din populație nu se cunoaște apartenența confesională.

Istoric

Istoria localității Tîrnava este strâns legată de istoria colonizării saconice din Transilvania. Numele "Tîrnava" provine din limba română și se referă la un râu din apropiere, întrucât satul a luat numele din această denumire. În limba maghiară satul era cunoscut ca Nagyekemező, iar în limba germană ca Großprobstdorf. Cercetările arheologice au dovedit că pe aceste meleaguri au existat așezări umane încă din epoca neolithică, ca dovadă fiind situl arheologic de la Tîrnava, așezarea de tip "Mihăuți" și necropola din epoca migrațiilor de la "Pălămor". În secolul al XIII-lea, satul era deja format ca parte a sutelor de așezări de colonizare saxonă din Transilvania. Biserica din sat a fost ridicată în cursul secolului al XV-lea, având o importanță semnificativă în viața comunității. Pe la 1780, în sat a funcționat o școală românească, iar în anul 1807 s-a construit și o biserică greco-catolică. În prezent, comuna beneficiază de o structură urbanistică bine dezvoltată, fiind amplasată lângă drumul național DN 14 și lângă râul Tîrnava Mare, precum și lângă o ramură feroviară.

Obiective Turistice

Biserica Fortificată din Proștea Mare

Aceasta este o construcție din secolul al XIV-lea, reprezentând unul dintre cele mai vechi și mai importante obiective istorice din zonă. Biserica a fost construită de sănchizari și a fost ulterior înconjurată de o cetate cu cinci turnuri în anul 1590. De-a lungă perioadă, aceste structuri au servit ca loc de refugiu împotriva invaziilor străine.

Situl Arheologic de la Tîrnava

Acest sit arheologic reprezintă dovada prezenței umane încă din epoca neolithică și este unul dintre punctele de interes importante pentru cercetătorii care doresc să înțeleagă mai bine istoria locală și culturală a regiunii.

Recrearea în natură lângă râul Tîrnava Mare

Comuna este amplasată într-un cadru natural împărțit de râul Tîrnava Mare, oferind oportunități excelente pentru plimbări pe lângă apă, activități de recreere și relaxare într-un mediu liniștit și firesc.

Personalități

Printre figuri notabile legate de Tîrnava se numără Ioan-Mihai Feisan, actualul primar al comunei, alegător pentru Partidul Național Liberal. În plus, comuna are o lungă istorie politică, cu mai mulți primari care au condus localitatea în decursul ultimilor câțiva decenii.