Administrație Publică Rurală • Județul Suceava

Primăria Comunei Frumosu

Comuna FRUMOSU, Județul Suceava
Primar: Constantin Buga
Mandat: 2024 - 2028

Date de Contact & Sediu

Oficial
Adresă Sediu Central
Principală, nr. 72 , Frumosu
Telefon Centrală
Portal Web Oficial

Program de Lucru & Audiențe

Orar
Program General de Funcționare
Luni – Vineri: 08:00 – 16:00
Program Audiențe Conducere
Primar: Vineri: 10:00 – 12:00 Viceprimar: Miercuri: 10:00 – 12:00

Conducerea Executivă a Comunei FRUMOSU

Mandat 2024 - 2028
Primar Constantin Buga
Viceprimar Alexandru Gabriel Niga
Secretar General Aurel Rusu

Sate Componente sub Administrația Comunei FRUMOSU

3 Sate

Instituții Publice în Comuna Frumosu

1 Instituție

Unități și servicii publice cu sediu sau punct de lucru în Comuna Frumosu (poliție, asistență medicală și servicii locale).

Poliție Post de poliție comunal

Postul de Poliție Frumosu

Postul de poliție comunal din subordinea Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, asigurând ordinea și siguranța publică pe raza comunei Frumosu.

Comuna Frumosu, Județul Suceava
Luni - Vineri: 08:00 - 16:00 Urgențe: 24/7 prin apel la 112

Despre Primăria Comunei FRUMOSU

Prezentare
Localități în administrație: Frumosu, Deia, Dragoşa

Comuna Frumosu este situată în bazinul inferior al râului Moldoviţa, în zona obcinilor - Obcinele Bucovinei, unde este mărginită la vest de Obcina Feredeului, cu o altitudine de 1300-1400 m şi la est de Obcina Mare, ce atinge o altitudine de 1200 m
Se învecinează:
La nord-vest cu comuna Vatra Moldoviţei
La nord-est cu comunele Mănăstirea Humorului şi Suceviţa
La sud-est cu comuna Vama
La sud-vest cu Municipiul Câmpulung Moldovenesc (cca. 20km)
Comuna Frumosu este traversată de drumul judeţean DJ 176
Comuna este plasată într-o mică depresiune, orientată nord-vest - sud-est
Trăsătura caracteristică a reliefului o constituie paralelismul culmilor conform structurii tuturor depresiunilor obcinilor Bucovinei. Munţii sunt de înălţimi mijlocii cu altitudini medii cuprinse între 1100 şi 1300 m. Între aceştia se situează culoarul Moldoviţa, ce ocupă un spaţiu mai larg şi în care se evidenţiează terasele râului sau ale pâraielor afluente. De fapt, această zonă formează un mic bazinet, ce face parte din unitatea geomorfologică mai mare a Culoarului Moldoviţa. El se caracterizează prin existenţa unei terase de luncă de 2-3 m înălţime şi o terasă de 8-10 m, la gurile de vărsare ale pâraielor Deia, Dragoşa şi Frumosu, favorabile aşezărilor omeneşti
Din punct de vedere geologic, sedimentele ce intră în această zonă se raportează la vârsta Cretacicului şi Paleogenului. Cretacicul este reprezentat printr-un orizont de argilă roşie, arareori verde sau pestriţă, ce se află peste şisturile negre şi gresiile glauconitice. Paleogenul este reprezentat de stradele eocene, de şisturi negre şi gresiile glauconitice
Clima se încadrează în tipul ţinutului montan, în care se simte influenţa climatului depresional al Văii Moldovei, cu vânturi locale, precipitaţii abundente şi cu mari variaţii de temperatură, de la zi la noapte şi de la un anotimp la altul
Caracteristica dominantă a vegetaţiei este aceea că ea aparţine zonei forestiere. În funcţie de altitudine, se poate distinge o zonă a amestecului de răşinoase cu fag în partea inferioară şi una a molidişurilor pure, în partea superioară. Speciile cele mai frecvente sunt: bradul, molidul, pinul, laricea (mai rar), iar dintre foioase întâlnim: fagul, paltinul, mesteacănul, ulmul, plopul. Pajiştile şi pădurile conţin o mare varietate de plante cu acţiune terapeutică, valorificate insuficient în medicină şi industria farmaceutică
Fauna este pe cât de variată, pe atât de bogată. Ea face parte din complexul faunei mixte a pădurilor de răşinoase. Fauna mamiferelor este reprezentată de speciile obişnuite ale pădurilor: lupul, vulpea, mistreţul, căprioara, iepurele, veveriţa, jderul. În număr mai redus întâlnim: ursul brun, cerbul carpatin, râsul, pisica sălbatică
Ihtiofauna se încadrează în zona păstrăvului, a lipanului şi a mrenei, fără o delimitare strictă a acestor biotopuri. Numărul acestor peşti, odinioară foarte numeroşi, s-a redus drastic din cauza pescuitului neraţional, a braconajului cu substanţe chimice şi a celui cu curent electric