Administrație Publică Rurală • Județul Suceava

Primăria Comunei Satu Mare

Comuna SATU MARE, Județul Suceava
Primar: Toader Adrian Lavric
Mandat: 2024 - 2028

Date de Contact & Sediu

Oficial
Adresă Sediu Central
nr. 343A , Satu Mare
Telefon Centrală
Portal Web Oficial

Program de Lucru & Audiențe

Orar

Conducerea Executivă a Comunei SATU MARE

Mandat 2024 - 2028
Primar Toader Adrian Lavric
Viceprimar Mihai Moroșan
Secretar General Cornel Florean

Sate Componente sub Administrația Comunei SATU MARE

2 Sate

Instituții Publice în Comuna Satu Mare

1 Instituție

Unități și servicii publice cu sediu sau punct de lucru în Comuna Satu Mare (poliție, asistență medicală și servicii locale).

Poliție Post de poliție comunal

Postul de Poliție Satu Mare

Postul de poliție comunal din subordinea Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, asigurând ordinea și siguranța publică pe raza comunei Satu Mare.

Comuna Satu Mare, Județul Suceava
Luni - Vineri: 08:00 - 16:00 Urgențe: 24/7 prin apel la 112

Despre Primăria Comunei SATU MARE

Prezentare
Localități în administrație: Satu Mare, Ţibeni

Comuna Satu Mare este situată în partea de nord-vest a judeţului Suceava, la 7 km distanţă de Rădăuţi şi 7 km distanţă de Milisăuţi.
Comuna Satu Mare are în componenţa sa două sate: Satu Mare, reşedinţă de comună şi Ţibeni situate în partea de sud-est a localităţii, la o distanţă de circa 3 km.
Vecini:
- la nord - comuna Dorneşti;
- la nord-est - comuna Bălcăuţ;
- la est - comuna Grăniceşti;
- la sud-vest - oraşul Milisăuţ;
- la vest - Municipiul Rădăuţi.
Prima atestare documentară a colectivităţii Satu Mare se găseşte amintită în lucrarea "Documente Bucovinene" întocmită de profesorul Tedor Bălan, de la Universitatea Cernăuţi. Cu toate acestea originea localităţii se situează cu mult înainte, deoarece în acelaşi documentar se specifică aparenţa moşiei Satu Mare ca "dreapta ocina domnească la Ştefan Vodă cel Bătrân".
Începând cu a doua jumătate a sec. XIX şi în sec. XX, incusiv după revenirea Bucovinei la România, comuna Satu Mare se dezvoltă în strânsă corelaţie cu activităţile social-economice din oraşul Rădăuţi.
După începerea celui de-al doilea război mondial, nemţii şi ungurii din comună se repartizează în masă, locul lor fiind luat de populaţia românească