SCRIOAȘTEA (Județul Teleorman)

Scrioaștea este o comună situată în județul Teleorman, în regiunea istorică a Țării Române, pe malul râului Teleorman. Comuna se află într-un areal de o mare importanță istorică, fiind străbătută de tradiții militare vechi de secole. Satul reședință poartă numele Scrioaștea, iar în componența sa administrativă au făcut parte sate precum Brebina, Cucuieți și Viile (înainte denumit Cioc). Această zonă este cunoscută pentru izvoarele care atestă vechimea localității, legate atât de activități militare cât și de evoluția limbii române.

Date Geografice

Relief

Comuna Scrioaștea se află într-o zonă caracterizată de relief predominant estuls, potrivit pentru exploatarea agricolă. Pe teritoriul său domină câmpii și livezele, care au jucat un rol strategic în istoria militară a regiunii. În apropiere se află un platou stradal, locul unde istoric s-a desfășurat numărătoarea ostaticilor de către Mihai Viteazul înainte de Bătălia de la Călugăreni. Acest relief oferă o perspectivă largă spre valea râului Teleorman și spre câmpia românească, fiind de o importanță strategică semnificativă.

Climat

Clima dominează este un tip continental cu influență urbană ușoară, specifică regiunii sudice. Verile sunt calde și uscate, iar iernile pot fi reci și nevortnice, cu posibilitatea averselor de ploaie în sezonul rece. Acest tip de climă este potrivit pentru agricultura de bază și exploatările forestiere tipice zonelor joase ale Țării Române.

Populație și Demografie

Conform datelor disponibile, populația comunei Scrioaștea este formată în principal din locuitori ai comunității locale, cu o structură demografică tradițională. Etnic vorbind, dominantă este populația românească, iar activitatea economică principală se bazează pe agricultură și mici întreprinderi locale. Din cauza proximității de la Teleorman și alte localități mari, există o migrație ușoară a tinerilor către orașe pentru a găsi ocupare mai bine remunerată.

Istoric

Istoria comunei Scrioaștea este întreținută prin două izvoare importante: primul legat de activitatea militară a lui Mihai Viteazul, care și-a numărat oastea pe platoul din apropiere al satului, înainte de Bătălia de la Călugăreni; al doilea documentat prin acte scrise încă de la începutul secolului al XVI-lea. La data de 23 iulie 1512-1513, trei băieți din satul Scheoastrea au fost martori la hotărârea moșiei satelor de pe valea Călmățuiului, ceea ce a determinat redactarea unui zapis important în anul 1533. Ulterior, în anul 1569, Stan Logofăt a scris un act pentru domnitorul Alexandru Mircea din satul Scheostrea. În anul 1705, Şerban Ştirbei a conferit denumirea de Scrioaştele schitului din Dideşti, având ca bază vechea denumire Scheoastre, care înseamnă „cetate întărită” în limba daco-romană. În vechime, satul Scheostra era localizat mai jos, într-un loc pe care astăzi îl numesc localnicii „Scrioaştea Bătrână”. Alte sate componente au suferit schimbări de nume sub influența regimului comunist: Brebina a fost denumit în 1964, Cucuieți au apărut în documente abia după anul 1700, iar Viile a purtat denumirea de Cioc până în 1964.

Obiective Turistice

Scrioaștea Bătrână

Acest sat vechi este amplasat pe un platou înalt de 8-10 metri față de satul actual, oferind o perspectivă asupra istoriei locale și a peisajului înconjurător. Este un loc de interes arheologic și istoric, legat direct de evoluția denumirii comunei.

Platoul de unde Mihai Viteazul a numărat oastea

Locație strategică unde Mihai Viteazul și-a făcut numărătoarea ostaticilor înainte de Bătălia de la Călugăreni, oferind o vizibilitate excelentă spre valea râului Teleorman. Acest punct este un element esențial al traseului istoric al domnitorului.

Satul Cucuieți

Un sat care are originea într-o poreclă de familie cunoscută pentru o anumită malformație a craniului. Acesta este un exemplu interesant de evoluție a denumirii satelor în funcție de tradițiile locale.

Personalități

Printre figuri istorice asociate acestei comune se numără trei băieți din satul Scheoastrea care au fost martori la hotărârea moșiei satelor de pe valea Călmățuiului în anul 1512-1513, precum și Stan Logofăt, care a scris un act important pentru domnitorul Alexandru Mircea în anul 1569. De asemenea, Şerban Ştirbei a avut un rol semnificativ prin conferirea denumirii de Scrioaştele schitului din Dideşti în anul 1705.