Luna de Jos (Dăbâca, Cluj)

Luna de Jos este un sat situat în comuna Dăbâca, județul Cluj, în regiunea istorică a Transilvaniei, România. Localitatea se află la coordonatele GPS 45.2627727, 21.8249238 și este cunoscută prin numele său diversificat: în maghiară Kendilóna, în germană Kenderloch, Unter-Lonen, Lone sau Lohne.

Date Geografice

Nume	Luna de Jos
Comuna	Dăbâca
Județ	Cluj
Regiune istorică	Transilvania
Coordonate GPS	45.2627727, 21.8249238
Altitudine	date necunoscute
Suprafață	date necunoscute

Relief

Satul este amplasat într-o zonă cu relief variat, influențat de cursul râului Lona, care străbate aproape întreaga regiune. Terenul este dominat de dealuri și coline, având un caracter pitoresc și potrivit pentru activități agricole și pășuni.

Climat

Clima satului este de tip continental, cu ierni reci și veri blânde până la călduroase. Regiunea este afectată de variații sezoniere semnificative, fiind situată într-una dintre cele mai temperate zone ale Transilvaniei.

Populație și Demografie

Populația satului a evoluat semnificativ de-a lungul timpului. În 1831 erau înregistrați 686 de locuitori, iar în 1837 numărul locuitorilor a crescut la 828, distribuiți pe 91 de case. În secolul al XIX-lea, comunitatea era formată în principal din țărani și rromi, cu o structură socială bine definită.

Istoric

Istoria lui Luna de Jos este strâns legată de evoluțiile istorice ale Transilvaniei. Satul apare documentat încă din secolul al XIV-lea, având denumiri care reflectă evoluțiile lingvistice și culturale: Lona (1315), Loona (1340), Lonay (1348), Lonya (1536), Kendi-Lona (1733), Kendilona (1750), Kendi (1760), Kendi-Lona (1854), încheind cu Lona (1967). Cercetările arheologice au descoperit dovezi ale unei așezări preistorice în zona Doman, precum și ceramică de tip Hallstatt. În evul mediu, satul a devenit posesia succesivă a familiilor nobiliare maghiare Thoroczkay, Kendi și Teleki. În 14 aprilie 1596, principele Sigismund Báthory i-a dăruit lui Mihai Viteazul moșia Lona. În 1601, după bătălia de la Guruslău, Mihai Viteazul și armata sa s-au oprit trei zile la Lona înainte de a continua către Cluj și Turda. În 1738, o epidemie de ciumă a devastat comunitatea. În anul 1773, contele Adam Teleki a tradus pentru prima dată în limba maghiară piesa de teatru „Cid” de Pierre Corneille. Satul a funcționat ca capitală de comitat între 1775 și 1880, iar în 1898 a fost înființat oficiul postal. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, Ilona Jagamas a salvat o fetiță evreiască de 2 ani de la deportare, demonstrând un angajament uman remarcabil în fața Holocaustului.

Obiective Turistice

Printre obiectivele turistice ale satului se află bisericile sale istorice: Biserica Reformată-Calvină din 1727, care include zidul de incintă, biserica și casa parohială, precum și Biserica Ortodoxă din lemn construită și sfântă în 1805. În apropiere se află cimitirul reformat, unde anterior exista o biserică medievală în stil gotic. De-a lungul istoriei, satul a fost asociat cu o rețea de castele de piatră, dintre care unul era în ruine în 1616.

Personalități

Printre personalitățile conexe satului se numără contele Adam Teleki, care a tradus „Cid” de Pierre Corneille în limba maghiară, și Miska Teleki, care a construit o clădire pentru școala parohială. Totodată, Ilona Jagamas este recunoscută pentru acțiunea sa umană în salvarea unei fetițe evreiști în timpul Holocaustului.