Pesac (Județul Timiș)

Pesac este o comună situată în județul Timiș, regiunea istorică a Banatului, România. Reședința comunei este satul Pesac, singurul localității administrativ-teritoriale din aceasta. Comuna a fost înființată în anul 2007, ca urmare a desprinderii de comuna Periam.

Date Geografice

Relief

Comuna Pesac este amplasată pe o păsările joasă caracteristice câmpiei Banatului, într-o zonă dominant de soluri nisipose și pămânți productive pentru agricultură, în special legumicultură. Râul Aranca trece aproape de sat, contribuind la formarea unui relief împărțit de fluviile mici și de revărsările acvatice istorice.

Climat

În zona comunei Pesac domină un climă continentală umedă, cu veri căldare și seci, iar ierni blânde și ploioase. Acest tip de climă este specific Câmpia Banatului și permite dezvoltarea agriculturii, mai ales a culturilor de legume.

Populație și Demografie

Conform recensământului din 2021, comuna Pesac are o populație de 1.835 de locuitori, în scădere față de 1.990 înregistrați în 2011. Etnic, majoritatea locuitorilor sunt români (72,64%), urmați de romi (7,25%), iar 19,51% nu au precizat apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, ortodocșii reprezintă majoritatea (63,16%), urmați de penticostali (12,53%), romano-catolici (2,07%) și baptiști (1,36%), cu 19,73% care nu au declarat religia.

Istoric

Istoria satului Pesac este documentată încoace de la sfârșitul secolului al XV-lea, când o așezare locală este menționată într-o diplodă maghiară sub denumirea de „Puerseegh”. Satul în care trăim astăzi a fost întemeiat oficial în anul 1768, cu aprobarea împăratului Iosif al II-lea, care a stabilit familii de români veniți din Sânpetru Mare (Sârbesc) ca urmare a revărsărilor repetate ale râului Aranca. În anul 1769, satul a fost donat ca feudă de către Curtea Imperială din Viena episcopului Bajzáth Iosif, iar în 1774 este consemnată mențiunea „Pesak, ein Walahisches Dorf”, indicând prezența unui sat românesc. Pe parcursul secolului al XVIII-lea și al XIX-lea, în Pesac s-au transformat numeroși români, dar mai ales germani, rromi din Ungaria și Slovacia, folosiți ca argați pe domeniile agricole ale șvabilor. În 1862 a fost construită prima clădire a școlii confesionale de lângă biserica ortodoxă română. Printre personalitățile născute aici se numără Antonie Bogdan (1881) și Gheorghe Andrașiu (1896). În anul 1911, episcopia din Zagreb a parcesat și vândut moșia Pesacului prin licitație localnicilor. Regele Ferdinand I a vizitat Pesacul în 1923, iar regele Carol al II-lea l-a trecut pe listă în 1934. Ulterior, în perioada interbelică, comuna avea o casă națională, un cor mixt, un institut de credit, o fabrică de sifon, o gară și un oficiu poștal. Printre principalele ocupații ale locuitorilor rămânea agricultura, cu accent pe legumicultura datorită solului nisipos. În anul 1968, Pesacul a devenit parte din comuna Periam, iar abia în 2007 a fost reînființată ca comună independență.

Obiective Turistice

Biserica Ortodoxă română

Biserica ortodoxă din Pesac este una dintre construcțiile cele mai vechi din sat, fiind asociată dezvoltării comunității românești locale încoace de la întemeierea oficială a satului. Străbunica ei staționează într-o arhitectură tradițională banatească și reprezintă un punct de interes pentru cunoașterea istoriei religioase și culturale a regiunii.

Școala confesională

Prima clădire școlară din Pesac, construită în 1862 lângă biserica ortodoxă, este un element important al moștenirii educaționale locale. De-a lungul timpului, aceasta a funcționat ca centru de învățământ pentru generațiile viitoare ale comunității.

Râul Aranca

Râul Aranca, care a stat la baza întemeiării satului Pesac, oferă peisaje naturale liniștitoare și poate fi vizitat pentru plimbări pe mal sau activități de agrement în apropiere. Versanții acestuia au modelat peisajul agricol al zonei de-a lungă veacuri.

Personalități

Printre figuri notabile conectate la Pesac se numără Antonie Bogdan, prefect și deputat, născut în 1881, și Gheorghe Andrașiu, profesor, deputat și primar al Timișoarei, născut în 1896. De asemenea, Dănuț Lața, fost mare fotbalist al „Politehnicii” Timișoara și președinte al Asociației Județene de Fotbal Timiș, s-a născut în comună în 1952.